Astăzi, în grădina botanică, îi povesteam S. că, pe când o aveam în burtică și mă plimbam pe acele alei ale grădinii îi spuneam că abia aștept să se nască și să ne plimbăm împreună, să alergăm pe acolo. „Sa adunăm conuri, ghinde”, a adăugat ea.

Deodată se întoarce spre mine să mă îmbrățișeze și zice: „Mama, sunt așa bucuroasă că te-ai născut, ca să mă naști pe mine!”