Într-una din zile eram așa îngrijorată, mergeam spre medicul de familie cu E. și S.. Eram în întârziere și spun cu glas tare: Sigur întârziem la doamna doctor și asta nu va fi bine.

S. tace și, după un moment de tăcere, spune: Mami, ai grijă ce gândești! Dacă gândești că vei întârzia, așa va fi. Dacă gândești și te rogi să ajungi la timp, sigur așa va fi.

Eu zic: Mare dreptate ai, S.! Ce putem face acum? Uite, ceasul de 8:47, noi suntem departe de cabinet, e trafic mare și la ora 9 fix trebuie să fim la doamna doctor.

S.: Hai să ne rugăm împreună! Uite așa, mami: Doamne, vino tu și ajut-o pe mama să meargă repede, repede, dar în siguranță și ajut-o Tu, Doamne să găsească loc de parcare, știi doar că ea nu se price așa bine ca tati la parcat.

Tot ce pot spune este că am scăpat de trafic, am prins liber până la doamna doctor și am găsit și loc de parcare. Când am oprit mașina, ceasul arăta ora 9:00 și S. era așa bucuroasă...

S.: Mami, mami, vezi, am avut dreptate: Dumnezeu ne-a ajutat!