Eu am nevoie să fiu recunoscut, să fiu iubit, să fiu prețuit, pentru că așa m-a făcut Dumnezeu. M-a făcut o ființă extrem de prețioasă și prețuită.
Doar că, fără Dumnezeu - Care mă iubește și mă prețuiește în mod absolut - nu are cine să-mi împlinească aceste așteptări.
Și așa ajung să cer de la Dumnezeu să mă prețuiască Ionel, să mă prețuiască poporul, să mă prețuiască colegii, să mă prețuiască șeful.
Eventual, dacă mă gândesc la Dumnezeu, vreau să mă prețuiască Dumnezeu, dar așa cum înțeleg eu prețuirea.
„Doamne, dacă mă prețuiești, fă cumva să ajung și eu stareță, sau director, sau...”