Își înceacă ochii mirarea,
Ca apoi să-și plece privirea.
Pare mărginită înseninarea.
Pare spațiul dintre cer și pământ
Acum îngust, acum curmat
Și de o vreme lipsit de orizont.
S-a șters soarele de pe albastru.
Îmbrățișează-mă mamă,
în vis,
Îmbrățișează-mi dorul.
Așa am să dezrobesc liniștea,
așa au să apară aștrii; mă îmbrățișează
Mamă.