Anca Cristea
Trup
casă de oase şi carne
în care sufletul-pasăre
se zbuciumă neobosit
Lumină în altar
îndrăzneala unei raze de soare
sărutând potirul de pe Sfânta Masă
sub privirea albastră a Împărătesei cereşti
Copilul şi acadeaua
curcubeu de bucurie
pe cerul copilăriei nevinovate
luptându-se din greu cu o acadea
Candelă
potir arzând la icoană
tresarind la fâlfâit de aripi
când îngerii diaconi slujesc
Bătrâneţe
o mână tremurândă
cerşeşte veşnicia
şi cerne amintiri
Paşti
ouă plânse cu lacrimi de sânge
în coşul de nuiele în care înviază din ştergar
trup de grâu înveşmântat în straie înmiresmate