Olariu Elena
Mănunchiuri de fulgi îmbrățișează
pământul, obrajii spălându-i,
îmbrăcându-l apoi în haină de nuntă;
chemarea lăuntrică a acestuia
răspunde
îmbrățișând cu-ale sale ramuri
roua- balsamul jertfei divine...
O vrabie trezită din somnu-i
de glasul duios al perechii,
balansându-se, răspunde chemării
cu al său cânt de iubire,
făcându-și toaleta de nuntă...
Natura, îmbrăcată în albă hlamidă
îmbujorându-se, surâde unei alăute tainice,
inocența iubirii unind
și om și copac și floare și fulg...
În stare de veghe, între milenii
Ca și gorunul, omul-zăpadă
păzește intrarea în staul -
Maria, în liniște, pruncul
să nască...