Nicoleta Cramaruc
Respiraţia bacoviană a toamnei
îmi biciuieşte
obrazul.
Plouă
cu frunze
plumburii sub paşi
fără ecou.
Alerg
în mine
să zăvorăsc ferestrele
cu o mişcare.
În cerc
imperfect închis las
un strop gri
peste dorul de-a mai fi
încă o zi...