Camelia Arba
Cine ești Tu?
Tu ești sămânța vieții
Într-o moarte imensă,
O poruncă rostită-n absolut.
De frica ei infinitul s-a cutremurat
Și smerit s-a trezit la viață mirat.
Cine ești Tu ce m-ai trezit la viață?
Cum să Te-ador ?
Ce jertfă să-Ți aduc?
Și cum să mă închin la Tine
Eu care-s infinit, fără de margini… gol.
Cine sunt eu?
Eu sunt un pumn de lut
De care Te-ai atins
Și i-ai dat viață, sens și destin.
Trăiesc citindu-mi sensul
În pașii blocați de destin.
Mă-nveți că-n mine Te-ai zidit pe Tine
Și caut prin gânduri vrăjmașe în mine
Fărâme de divinitate.
Nu Te găsesc căci nu știu ce să caut,
Eu nu știu cum arăți căci nu Te-am cunoscut,
O Doamne, arată-mi-Te doar o dată
Și fă-mă ca în dor de Tine eu să mă uit pe mine.