Ştiţi ce am descoperit?
Deşi ştiam ca teorie că fiecare om e o minune, şi una unică, nu prea simţeam asta. Ei, de curând am început să simt asta. Asta datorită unei fete, care m-a luminat fără să vrea în discuţiile pe Messenger.
Şi acum chiar când încep să mă înfurii, şi gândesc că şi acea persoană e o minune, parcă îmi revine zâmbetul pe buze şi mă bucură că e o Minune!
Simt aşa ceva în mine şi din nou am eu problema cu concretizatul. În loc să gândesc la proiectele pentru şcoală, eu gândesc la ideal şi la minunile Domnului, care, din nefericire, nu îmi vor face mie proiectele...
Şi colega mea - cu care am avut azi un conflict urât de tot şi cred că mai urmează o rafală - depinde mult şi de mine, cum reacţionez la replicile ei, e şi ea o minune! Şi o să o binecuvântez mai mult.
Cred că atunci când binecuvântezi, se duce din revoltă, adică asta da, dar şi persoana binecuvântată simte, ceva mai puţină furie din partea mea, eu cel supărat.
De multe ori am simţit că singura metodă şi de apărare şi de a face faţă momentului e binecuvântarea. Şi uitaţi că se simte. Binecuvântez când mă simt în nesiguranţă şi mă apucă frica.
Când binecuvântezi, se duce şi din furie, dar nu mai e sentimentul, starea aia de încordare nu numai sufletească, ci şi trupească...
Nu ştiu, Maică, da' vorbeşte mult şi trupul, prin gesturi, poziţie, încordare, relaxare.
Offffff, să văd ce fac... o voi binecuvânta mult, că şi eu sunt furioasă mult. Iub, Maică, pentru că mă învăţaţi viaţa! :)
Iub
Draga mea Copilă
Binecuvântarea Îl aduce pe Domnul în chiar fiinţa noastră şi El, cu harul Lui, lucrează împreună cu puterile nostre! Atunci, furia se transformă în iuţime iubitoare, chiar dacă egoul nostru se cramponează de nevoie lui de "dreptate"! Încet, încet, Sinele meu adevărat, cel ce alege să fie cu Domnul şi nu cu duhurile răutăţii, va lucra cu Domnul şi va avea răbdare cu egoul, cu omul vechi, şi cu pretenţiile lui de copil răsfăţat şi egoist, înţelegându-i neputinţa... Ne vom purta cu egoul nostru aşa cum te porţi cu un copil răsfăţat pe care doreşti să-l înveţi viaţa. Adică îl vom şi certa, dar mai ales îl vom ajuta să simtă că îl iubim şi că îi oferim bucurie în locul deznădejdii, pace în locul fricii, putere în locul slăbiciunii...
Te îmbrăţişez cu dragoste şi îţi mulţumesc pentru lupta ta.
Cu drag mult,
M. Siluana