Şi aş vrea să vă mai întreb încă ceva, dragă Măicuţă Siluana, în legătură cu "Fericiţi cei săraci cu duhul, ca a lor va fi Împărăţia Cerurilor". Eu am citit şi în trecut mai multe explicaţii, dar nu prea m-au lămurit, nu m-au mulţumit. Ce înseamnă "cei săraci cu duhul"? Are legătură cu ce spune Sfântul Simeon Noul Teolog în rugăciunea către Sfântul Duh: "Fă-Te cu mine un duh, Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare."? Adică să avem un singur duh, neamestecat cu alte duhuri (cu duhul leneviei, cu duhul mândriei, cu duhul înavuţirii etc., etc.), un duh care să nu varieze în situaţii diferite ale vieţii, să fie constant? Adică să fie pur, curat, statornic, puternic, putere doar de la Duhul Sfânt şi nu de la alte duhuri potrivnice. Asta înseamnă "sărac cu duhul"? Sau ce?
Codruţ
Dragul meu Codruţ
Da! Mulţumesc pentru cuvântul tău inspirat de Sfântul Simeon! Iată o tâlcuire a sărăciei cu Duhul pe care ar trebui să ne-o însuşim!
Şi, ca să învăţăm să nu ne amestecăm duhul cu alte duhuri, să-l citim cât mai mult pe Sfântul Siluan şi, cu rugăciunile lui, multe ni se vor mai lămuri în minte şi în inimă! De mare ajutor pe această cale ne va fi şi strădania de a ne descoperi duhul nostru! Pentru asta e nevoie de tăcere şi pace! Să ieşim din zarva gândurilor, să trecem dincolo de ele, în tăcerea aceea dinlăuntru nostru, şi să ne lipim acolo de Numele Domnului. Să căutăm, în plină nelinişte, pacea de dincolo de nelinişte! E ACOLO! Noi nu suntem ACOLO! Rugăciunea şi ascultarea de Domnul şi de duhovnic ne va ajuta să găsim calea!
Cu drag şi recunoştinţă pentru cuvânt şi pentru căutările tale,
M. Siluana