Sărut mâna, Maică,
Nu vreau să reţin mult din timpul dumneavoastră atât de preţios şi nici din al celor ce vor citi aceste rânduri. Dar... aş dori să vă supun atenţiei o scurtă mărturisire de credinţă - dacă pot să spun aşa. În anul 2006 am rămas însărcinată, urmând să nasc în vara anului 2007. Încă din prima clipă m-am rugat Sfântului Nectarie să mă ajute să am o sarcină uşoară şi o naştere la fel. Eram îngrozită de toate poveştile de groază pe care le auzisem, şi în plus aveam şi o experienţă foarte neplăcută în trecut.

Aşa încât mi-am pus toate speranţele în Sfântul Nectarie. Şi săptămâna viitoare se împlinesc 6 luni de când am născut cel mai frumos băieţel, iar la naştere a fost cel mai minunat lucru pe care l-am trăit în viaţă. Pe când eram în suferinţă, l-am strigat pe Sfântul Nectarie care nu a pregetat să mă ajute... a fost alături de mine, l-am simţit cum veghează asupra mea şi a pruncului meu. Medicii au rămas foarte impresionaţi de faptul că naşterea s-a desfăşurat atât de repede şi de uşor, mai ales că eram la primul copil, nu se aşteptau. Mi-au spus că sunt norocoasă! Eu însă ştiam că Sfântul a avut grijă de noi, şi ţineam neapărat să împărtăşesc această experienţă cu dumneavoastră, pentru că noi toţi avem nevoie să ştim că nu suntem singuri, că Dumnezeu prin Sfinţii lui veghează.

Mulţumesc Sfântului Nectarie!

Doamne ajută!

Ramona