S-ar putea să mai fi răspuns cuiva la această întrebare, dar eu nu ştiu răspunsul, de aceea vreau să întreb: oare Dumnezeu, Tatăl nostru cel ceresc, ne-a dat organele sexuale numai pentru procreare? Este o întrebare foarte serioasă, iar răspunsul ar fi pentru mine foarte important. Sunt căsătorit, iar de un an de când m-am mărturisit la duhovnic şi am înţeles (sau n-am înţeles) că oprirea de la a da naştere de prunci este un păcat, nu m-am mai culcat cu soţia. Bineînțeles că dormim împreună, dar e puţin cam greu să te dezobişnuieşti de a-ţi îmbrăţişa soţia fără nici o implicaţie de natură sexuală. Ştiu că dacă aş avea destulă credinţă aş avea şi răspunsuri suficiente.
Vă mulţumesc pentru timpul pe care mi l-aţi dat.
Haralambie
Dragă frate drag
Chiar aşa? Chiar aşa de frică îţi este de dragoste şi de roadele ei? Dar dacă ai apelat la mine, Îl rog pe Domnul să nu mă lase fără răspuns!
Doamne, ce să-i spun lui Haralambie?
Omul lui Dumnezeu: tot trupul tău, cu fiecare celulă şi cu fiecare organ al său, este templu al Duhului Sfânt! Şi în el, în acest templu locuieşti tu, cea mai minunată făptură a lui Dumnezeu şi Domnul. Numai voi doi, adică patru, tu şi Dumnezeu Sfânta Treime, locuiţi în acest templu! Dar tu eşti şeful! Tu alegi ce faci şi de ce! Numai şi numai tu! Tu eşti preotul în acest templu. Tu iei, cu fiecare mişcare a voinţei, trupul tău şi-l jertfeşti, îl aduci ofrandă cui vrei tu: lui Dumnezeu Iubire sau lui mamona! Dumnezeu primeşte darul şi-l transformă, cu harul Său, în trup de har şi tot ce trăieşti cu şi în el va fi umano-divin, va fi dumnezeiesc. Atunci, când vei fi lângă soţia ta în pat o vei iubi dumnezeieşte, fără frică şi fără calcule. Vei fi pur şi simplu mânat de Duhul pe care Îl chemi în orice gest al tău, fără cuvinte multe, doar printr-o atitudine lăuntrică limpede şi de neconfundat cu pofta trupului fără har. Nu vei spune "fie ce o fi!" şi nici "nu cumva să fie aşa sau aşa", ci pur şi simplu vă veţi iubi în Iubirea lui Dumnezeu! Desigur, atitudinea asta cere timp şi exerciţiu. Acest exerciţiu se numeşte, în Sfânta noastră Biserică, asceză şi are rânduială sfântă şi clară fără să constrângă la ceva.
Nu-ţi mai spun ce va fi dacă te laşi mânat de duhul lumii, de duhurile fricii, poftei, îndoielii... că ştii din experienţă.
Poate ar fi necesar să-ţi mai spun doar ce se întâmplă când înţelegi cuvântul duhovnicului ca pe o interdicţie: "nu pune mâna!": mai întâi o să pui la îndoială lucrarea creatoare a lui Dumnezeu Tatăl, apoi o să-i scrii Maicii Siluana, apoi o să te superi pe Dumnezeu şi pe duhovnic şi, mai apoi, o să-ţi asculţi firea şi dorul de a-ţi îmbrăţişa soţia făcând un păcat grav, anume acela de a considera că ai căzut în păcat iubind-o!
Roagă-te, frate drag! Cheamă pe Domnul în inima ta, în trupul tău, în casa ta, în patul tău şi primeşte orice clipă de viaţă ca pe un dar sfânt şi lasă-te în mâinile Lui!
Atunci, cum şi spui, vei avea tot ce nu ai acum, inclusiv credinţa din care se naşte nădejdea care alungă teama şi din care se naşte şi se hrăneşte dragostea care nu cade niciodată!
Cu drag şi înţelegere în Domnul,
M. Siluana