Cuvioasă maică,
Dacă îmi permiteţi, aş vrea să dau un sfat unui băiat care v-a scris că este malahist şi că se simte în fundul iadului.

Şi eu am făcut acest păcat încă de când aveam patru ani. Apoi am întrerupt câţiva ani, iar pe la 16 ani l-am reluat, şi am ţinut-o aşa până pe la 19 ani, când am început să mă spovedesc şi, deşi mă hotăram să nu mai fac, tot se întâmpla o dată la câteva luni să recad în acest păcat. Foarte greu îmi era să spun din nou la Spovedanie ce am făcut. Aveam o mare ruşine, şi chiar încercam să minimalizez acest păcat, pentru că doream să mă împărtăşesc şi ştiam că pentru acest păcat se dă un an de zile oprire de la Sfânta Împărtăşanie.

Ce vreau să vă spun ("gura păcătosului adevăr grăieşte"): La acest păcat contribuie mult imaginaţia, care poate fi stimulată de imagini sau de sunete. Deci eu ajunsesem să ajung la excitare şi chiar la mai mult decât atât, doar auzind ce fac noaptea vecinii mei de dedesubt. Deci acest păcat, malahia, perverteşte chiar creierul, şi oricât de mult l-ai spovedi, nu se pot şterge din creier şi din imaginaţie toate relele.

Şi acum, sfatul meu pentru băiatul respectiv:

* 1. Să spovedească sincer şi fără ruşine tot ce face şi tot ce îşi imaginează.
* 2. Pentru a se curăţi de toate păcatele, să participe săptămânal la Sfântul Maslu (eu am participat la un Maslu la o mănăstire şi acolo m-a cuprins un plâns mare şi m-am simţit ușurată ca fulgul la sfârşit, şi atunci am înţeles că aveam păcate care doar aşa mi se iertaseră).
* 3. Să nu deznădăjduiască (deşi cel viclean îl aduce la deznădejde, pentru că sufletul lui este slăbit din cauza malahiei şi găseşte teren prielnic).
* 4. Să aibă mare grijă când se împărtăşeşte. Să nu forţeze mâna duhovnicului şi să se împărtăşească doar când simte el că este pregătit, sau când i se indică de către duhovnic.
* 5. ...şi evident, să nu se mai uite de loc pe Internet la toate porcăriile acelea, ci să fugă de ele. Nu e mare lucru. Cu puţină voinţă, poate reuşi.

Vă mulţumesc şi rugaţi-vă şi pentru mine.

Andreea