Florica Buta
Seara sfântă-ncet se lasă,
Tainica stea dă lumină,
Peste-a sufletelor casă,
Liniștea-i din nou stăpână.
Cerul a-nceput a cerne
Mii de fulgi trimiși în vânt ,
Iar zapada se așterne
Încet ca frumos veșmânt.
Ca o haină de mireasă
Ce pământu-mpodobește.
Moale parcă-i o mătase
Sub picioare-ncet foșnește.
Multe raze tremurânde
Printre încărcaţii nori,
De la steaua ce surâde
Dau nuanţe hainei noi.
Natura e pregătită
A dat tot ce e mai bun,
Bine să fie primită
Sărbătoarea de Crăciun!