Sărut-mâna, Măicuță!

Sesiunea 8... Cum să vorbesc despre sesiunea 8? 

Aceasta este despre simțire și cuvintele sunt puține și sărace. E despre Iubire și în Iubire cuvintele nu sunt niciodată îndeajuns ca să oglindească tumultul trăirilor. 

Momentul acela unic, în care m-am aflat în fața Domnului a fost dincolo de imaginația mea. Atunci când mi-am îndreptat atenția către trup și mi-am recitit „cartea vieții” totul se derula în fața ochilor mei cu o repeziciune deosebită; „vedeam” într-o lumină întunecată imagini dureroase ale vieții mele care curgeau una după alta, ca filele unei cărți răsfoite de bătaia vântului care-mi amplificau durerile de cap ce-mi întunecau privirea și cele din piept ce-mi îngreunau respirația. Nu m-am împotrivit durerii, lacrimile-mi curgeau șiroaie, n-am plâns niciodată atât! I-am oferit suferința Domnului ca s-o binecuvânteze și s-o prefacă în mângâiere și L-am rugat să nu mai retrăiesc vreodată durerea lipsei iubirii. Și nu m-am temut de nimic. Acceptam durerea cumplită din trup și din suflet „știind” că va urma vindecarea.

Domnul nu a coborât la mine, nu m-a mângâiat, nu mi-a spus nimic, dar era prezent, mă asculta atent de sus, din icoană. Dar n-am simțit nici o frustrare din acest motiv. Aceea a fost prima zi în care am învățat să mă rog, prima mea zi de rugăciune - 17 martie.

Aș vrea să inventez un cuvânt, un CUVÂNT NESPUS, pentru a-mi exprima prin el acea trăire unică, doar a mea, a mea cu Domnul. Nu l-am găsit încă, dar după practicarea repetată a sesiunii 8, când „mă voi maturiza” complet, sunt sigură că îl voi rosti fără nici un efort pentru că el, simt și știu asta, zace în mine de când eram în pântecele mamei, în cotlonul cel mai ascuns al sufletului meu. 

Acel CUVÂNT î-L voi închina Domnului, va fi dovada vie că ne-a fost dată puterea de a fi CREATORI. Și el, CUVÂNTUL MEU DE DRAGOSTE,  mă va vindeca pentru totdeauna de rana iubirii azi încă deschisă. 

Atunci, abia atunci setea de a iubi îmi va fi potolită...

Mi-ați pus la dispoziție o comoară, SEMINARUL IERTĂRII! De când o căutam! 

Ardea sufletul în mine să cunosc adevărul, să găsesc împăcarea și calea vindecării!

Cum să vă mulțumesc? Când voi găsi CUVÂNTUL vi-l voi adresa și acela va fi îndestulător pentru a oglindi recunoștința mea pentru iubirea fără margini pe care mi-o dăruiți necondiționat.

Și pentru că m-am hotărât să nu mai trăiesc durerea dorului de oamenii frumoși, ci să-l împlinesc, nu mă voi despărți de dumneavoastră, ci voi continua să vă împărtășesc de acum încolo, nu numai durerile, ci și bucuriile mele.

Cu adâncă recunoștință,

A dumneavoastră,

Lucu