Doamne, am vrut inițial să îi scriu Maicii, dar vreau să Îți spun Ție (o punem pe Măicuța în Cc, da?)

Doamne, am atâtea să Îți spun! Aș vrea să Îți vorbesc de A., de soțul meu, de mama, de toți prietenii, frații, surorile mele, de toți oamenii. Doamne, care-i logica Ta? Știi, nu sunt supărată. Nici nu vreau să Te iau eu la trei păzește. Doar că mă doare Doamne. Când mi-a zis A. că i-ar plăcea să fie ca mine am înțeles la ce se referea: să fie lângă Tine. Nu-i lipsește nimic din ce am eu, Îi lipsești Tu. E atâta suferință unde nu ești Tu. Acum înțeleg Doamne de ce nu-i pot urî pe cei ce mă rănesc. Mi-e milă de ei Doamne!!! Eu când fac rău cuiva mă simt departe de Tine și urlu de durere. De asta Doamne nu mai contează că e umilitoare Spovedania, de asta nu mai contează că doare să îmi spună Măicuța că sunt bolnavă... Doamne, eu vreau la Tine! Toate astea Doamne, tot ce primesc acum și înainte refuzam, îmi deschid când o fereastră, când o ușă spre Tine. Și nu mai am nevoie de nimic în rest!
Doamne, eu nu știu cine se roagă pentru mine, dar presupun că sunt câțiva că tare multe daruri îmi dai! Tare mă mai alinți! și ce-mi place, Doamne!!!
Dar aș mai lua de la mine și le-aș da și altora. Ți-aș lua o mânuță și as pune-o și pe capul celor ce, nu știu de ce, nu se bucură de Tine. Eu de ce nu mă bucuram de Tine, Doamne? Știi că Tu ești bucuria mea? Eu nu știu dacă sunt bucuria Ta, deși îmi doresc mult să Te bucuri de mine, să zâmbești că ai făcut lucru bun.
A. îmi spune că vorbesc limbi străine, cum îi spun eu maicii că vorbește chineza. Doar că Maica chiar vorbește chineza, eu doar mă bucur că Te-am prins! Te-am prins Doamne și nu-mi mai dai drumul... că eu mă mai zbat... cică mă obosești cu iubirea uneori... ha ha! jocul ăsta l-am învățat când eram mică și se jucau ai mei cu mine și ca să îi rănesc și eu pe ei mă supăram. Da... că ei când eram bine făceau ceva și mă răneau. Și atunci le furam și eu bucuria. Și fac la fel și cu Tine. Doar că tot eu sufăr. Și chiar dacă m-am prins încă nu m-am lecuit.
Doamne, știi că mi-e groază să merg la serviciu? Doamne, iar telemarketing? Mi-e groază! Dar mi-e și rușine, că nu fac nimic. Doamne, e așa ușor să faci cum am înțeles eu că a zis Măicuța. Dar nu pot! Ajută-mă!!! Ajută-mă Doamne, că ești dator să mă ajuți. Da, eu cred că și Tu ne ești dator nouă. Că ne-ai făcut neputincioși și Tu trebuie să vii să ne ajuți unde nu putem!
Sunt așa copil Doamne! Eu când mai cresc? Când ajung și eu om mare, responsabil, sigur pe sine... și deja parcă nu mai vreau să ajung om mare. Eu sunt mai sigură pe Tine decât pe mine. Mă bazez pe Tine cam în toate. Știi, la faza cu serviciul, mi-e frică! Mi-e frică! Mi-e frică de eșec și mi-e frică să realizez că m-aș putea supăra pe Tine. Nu vreau! Oare nu greșesc băgându-te așa în toate? Dar ești în toate, Doamne! Ce din viața mea e fără Tine?
M-a pălit somnul! Mă duc să îmi iau soțiorul în brațe! Doamne, binecuvântează pe soțiorul meu scump!
Sărut mâna Doamne pentru toate!!!
Un omuleț care se gândește la Tine.