Măicuță, iertați-mă! Nu trebuia să mă dezbrac eu așa în văzul tuturora. Am greșit și mă simt vinovat... v-aș ruga dacă puteți să-l ștergeți ca să nu mai produc sminteală. Pentru cine nu a înțeles încă ce Dumnezeu avem și de ce ne-a creat, sunt SF astfel de lucruri... cea mai mare minune palpabilă este învierea sufletului meu... Aceea era numai petrecerea, vițelul cel gras și celelalte... se pare că parabola se împlinește până la capăt și cu fratele invidios.. „un om avea doi fii”. Eu chiar am crezut că Dumnezeu vrea să povestesc, căci astfel de evenimente sunt cele care convertesc cel mai mult oamenii, le fac poftă și le dau elan înspre pocăință... Eu personal am căutat apoi foarte multe mărturii și sunt MILIOANE, MĂICUȚĂ! Da, marea majoritate le consideră S. F. - uri din păcate... Fiecare e altfel și toate sunt minunate... i-aș recomanda să caute convertirea solistului de la cea mai satanistă trupă de rock numită Korn, care tot așa consuma tot felul de droguri... e pe youtube. Dar vai, câte sunt! Sunt și minciuni, cei care zic că-L văd seara la culcare pe Iisus, sau da, văd draci, sau budhisti care vor să devieze și să destabilizeze credința creștină... dar ușor le diferențiezi, dacă ai o bază ortodoxă elementară... Păcătoșii, de obicei, sunt cei cărora inima le este învinsă, se recunosc învinși, dar eu acum știu că nu e unul mai păcătos ca altul. La fel de păcătoși suntem toți, ne diferențiază însă conștientizarea păcătoșeniei... Păcatele vizibile aduc ușor pocăința în suflet căci și suferința lor e mai greu de evitat. De asta eu cred că cel mai greu păcat e să te crezi băiat bun( sau fată). Este echivalentul morții sufletului și culmea înșelării. Este, de fapt, o posesie totală și totodată ascunsă, ceea ce este foarte rău, căci nu va primi ajutor. Sfântul Ioan Scărarul, parcă, nu sunt sigur, spunea că diferența dintre sfinți și păcătoși este că păcătoșii sunt păcătoși care se cred oameni buni și sfinții sunt păcătoși care știu cât sunt de păcătoși, dar păcătoși sunt toți. E un canon al Bisericii care zice că dacă tu crezi despre un sfânt că nu e păcătos și că o zice doar din modestie, anatema să fii (desigur, afară de Maica Domnului). E simplu...
Te crezi bunicel? Ești înșelat de diavol.. of.. îmi propusesem să nu răspund, dar eu mă las mai greu de obiceiurile rele, așa că aveți răbdare cu mine, Maică, iar dacă publicați acest mesaj, aș vrea să-i spun fratelui care a scris că spun Sf-uri ca să se bucure pentru mine de ce Dumnezeu avem, că nu e numai al unora, așa credeam și eu și... să avem răbdare că, la plinirea vremii, toți vom gusta din Dumnezeu chiar infinit mai mult..
Mărturia mea este și a lui și a tuturora, căci de asta e mărturie! Dar iată că și prin mine și prin toate căile, Dumnezeu voiește să ne învețe că „duhul umilit, inima înfrântă și smerită, Dumnezeu nu o va urgisi” și că acestea sunt singurele căi de înaintare pe cale, care de fapt nu e nici înaintare, e coborâre la iad fără de care nimeni nu ajunge la Bucuria Învierii! Care Bucurie e reală și e adevărată și pe care eu o mărturisesc în felul meu ..
Dumnezeu să ne miluiască și să ne dăruiască această Bucurie, care este o Bucurie a POCĂINȚEI, tuturor celor ce cred și însetează după ea!
Cristian