Sărut mâna.
Criza despre care se vorbeşte în ultimul timp este o criză aparentă sau este o criză a omului din afara Bisericii?
Se poate spune că această criză reprezintă pentru mulţi un fel de iad din cauza neputinţei de satisfacere a unor dorinţe?
Cum putem trece peste aceste probleme?
Ovidiu
Dragul meu Ovidiu,
Minunatele tale prime două întrebări sunt și niște la fel de minunate răspunsuri!
Doar ultima are nevoie de un cuvânt nou.
Mai întâi, nu putem și nu ne este de folos să trecem peste aceste probleme, ci e de mare trebuință să trecem prin ele, cu toată ființa noastră și nu singuri, ci cu Domnul. Mulți dintre noi am trăit și mai trăim bazându-ne pe „eu pot”!
Acum e vremea să lucreze Domnul, cum spune Psalmistul! E vremea să ne asumăm atât neputința actuală cât și întregul noian de faceri rătăcite din trecut ca să le oferim Domnului să le transforme în „ale Sale”!
Acum e vremea pocăinței celei de pe urmă. Sunt, de multe ori, uimită de cât de mult se vorbește despre vremurile apocaliptice și grozăvia lor, dar cât de puțin se vorbește despre pocăința pe care ne-o cere Domnul în acea minunată Descoperire.
Așadar, să trăim tot ce ne oferă „răutatea zile” făcând „tot ce ne cere El” și să cerem ajutorul Maicii Domnului care ne-a învățat acestă cale! Așa, vom deveni conștienți de prezența Lui în noi și cu noi „până la sfârșit”! Așa vom descoperi că nimeni și nimic, nici măcar „sfârșitul lumii” nu ne poate lua Bucuria pe care ne-o dă El! Doar să ne îndurăm să pierdem tot ce am avut fără fim credincioși și să devenim credincioși peste puținul pe care ni-l va oferi în fiecare zi!
Altă Cale eu nu cunosc!
Cu dragoste și încredere și prețuire pentru profunzimea căutării,
Maica Siluana