Sărut mâna măicuță Siluana,
Domnul să vă binecuvânteze! Vă îmbrățișez cu iubire, ca pe o persoană de care îmi e dor și parcă o cunosc! Mă bucur că am ajuns la această sesiune și știu că această sesiune este foarte grea, grea... Este o sesiune importantă pentru viaţa mea!
Citiţi materialele anexate şi notaţi-vă impresiile şi sentimentele pe care le aveţi.
Sentimentele pe care le am: Vreau să vă spun că e interesant sentimentul! E o mânie ușoară aș zice cu puțintică durere... Dar simt și o mângâiere... în schimb! Da așa o numesc...
Știți? Când am citit: „Vino, Doamne, şi fă Tu în mine şi cu mine ce eu am tot încercat să fac fără Tine, sau încercând să Te transform în sluga dorinţelor mele care mă afundau şi mai mult în suferinţă şi nedumerire! Vino, Doamne! Iată, mă dau în mâinile Tale care m-au zidit şi Te rog, învaţă-mă să fac voia Ta! Sunt gata să Te ascult! Ajută neputinţei mele!” Am simțit aceste sentimente, dar și mângâiere în suflet, asemenea unei eliberări așa... Și asta mi se întâmplă la fiecare rugăciune! Rog pe bunul Dumnezeu să îmi transforme durerea și întristarea în bucurie! Dar știți mă mai încearcă mândria acum... Și chiar nu știu cum să o birui! Ceea ce nu v-am spus în timpul Seminarului și am ascuns fără știință este să vă spun că în timpul când priveam toate acele imagini pornografice și filme din acestea tremuram cu totul (de la vârsta când am început să mă masturbez). Începeam să tremur tot (tremuram din toate încheieturile și nu mă puteam controla... dar nu știu... Poate fi aceasta o consecință a abuzului? Sau a privirii la acele filme urâte? Dumnezeu să mă ierte... dar chiar sunt curios ce se întâmpla cu trupul meu atunci... Iertați-mă pentru întrebare, dar vreau să știu care ar fi o explicație...
În rest durerea se manifestă și prin furie puțină... Vă mulțumesc! Nu știți cât de mult vă mulțumesc pentru ceea ce sunt acum, și bunului Dumnezeu! Vă iubesc! Domnul să vă aibă în paza Sa.
Dragul meu Băiat drag,
E minunat că poți discerne ce simți acum, făcând sesiunea!
Te rog, orice ai simți să nu te sperii, ci să accepți. Sentimentele nu sunt vinovate! Ai voie să simți orice. Doar să nu faci fapte sau să primești gânduri care îți fac rău ție sau celor de lângă tine, ci să strigi după ajutor de la Domnul.
Când ești atent la sentimentele tale, omul adevărat din tine, cel ce simte și vibrează, e bucuros că nu-l mai abuzezi cerându-i să se ascundă și să joace roluri opuse nevoilor lui.
Acel tremur, Copil iubit, era provocat de o zăpăceală a chimismului creierului tău. Era inundat cu neurotransmițători contrarii: pe de o parte de plăcere, care comandau trupului să mai facă ce făcea, și pe de altă parte, de alarmă, pentru că mureau mii de neuroni, se ardeau mii și mii de sinapse utile vieții tale...
Dacă vei citi cât de puțin despre ultimele descoperiri ale neurologiei vei fi și zguduit de ce vei afla, dar vei și dobândi înțelesuri care te vor ajuta să fii responsabil cu fiecare celulă a ființei tale.
Să nu te temi dacă încă vei mai avea tremur, o vreme, în momente de stres, de emoții puternice. Vei învăța să arăți asta lui Dumnezeu și să-L chemi în furtunile tale sufletești și trupești și El, cum bine știi, va certa valurile și le va potoli. Îți va lumina înțelesurile.
Cu drag și multă prețuire,
Maica ta Siluana