Doamne ajută!

Măicuță, vreau să mă pregătesc pentru aducerea pe lume a unui copil. Realizez cât de important e și atunci trebuie să mă pregătesc.
Am încercat să mănânc mai bine, adică să fiu mai atentă la alimente, să evit conservații pe cât pot (căci unii chiar nu pot fi eliminați total).
De asemenea, vreau ajutor și din partea surorilor, fraților, care citesc acum rândurile mele. Să mă ajute cu experiența lor sau din informațiile ce le dețin.
Vă rog mult, îndrumați-mă!
Această pregătire a mea constă ca durată de șase luni. Poate e păcat, căci sună a programare. Credeți-mă că sunt parțial conștientă de asta, dar mă gândesc că acest copil care va veni de la Dumnezeu nu trebuie „să copieze” din stările mele. Trebuie să fiu în perioada sarcinii liniștită, bucuroasă, optimistă, să mă rog mult, pentru ca acea ființă nevinovată să fie cât mai curată sufletește. Știu că bebelușului i se transmite orice stare a mamei, și atunci nu vreau să am pe conștiință că i-am făcut rău încă dinainte de a se naște.
Înainte eram nehotărâtă să particip la aducerea pe lume a unui îngeraș. Și acum mai sunt momente când mai am neînțelegeri cu soțul și devin rea, parcă în momentele respective îl urăsc, am ajuns chiar să-l înjur în gând (eu care nu făceam asta cu nimeni acum câțiva ani). În momentul acela îmi vine un gând foarte rău, că el nu mă iubește deloc, și atunci de ce aș vrea să mai rămân și însărcinată, că o să-mi fie și mai greu.
Știu că am nevoie de Seminar și promit că o să-l încep.
Îmi asum și responsabilitatea de a avea copii. Deși la început aveam tot felul de gânduri negative: că ce, „toți proștii” au copii și numai „cei deștepți” devin cunoscuți, că au ajuns să ajute omenirea prin descoperiri, prin muncă pentru alții etc.
Acum gândesc altfel. Un copil nu te oprește de la nimic. Cu un copil, cresc responsabilitățile, dar totul depinde de tine și de cum privești lucrurile.
Am mai multe obiective: să urmez Seminarul, să fiu mai bună, să mă rog mai mult, să mă spovedesc, să țin posturi.
Măicuță, mă veți ajuta în tot acest timp? Puteți, vă rog, să-mi fiți alături în orice clipă a creșterii bebelușului în burtică? Sufletește mă refer.
Rog pe cei care citesc aceste rânduri să mă ajute cu diverse informații.
Doctori sau doctorițe ginecologi, credincioși, apropiați de oameni, care să mă ajute pe acest drum pe care vreau să apuc, titluri de cărți bune pe care trebuie să le citesc pentru creșterea, educația unui copil, site-uri cu informații despre copii (vreau să știu care sunt mai bune).
Orice informație e binevenită din partea unei mame care a trecut printr-o sarcină și prin durerile nașterii.
Măicuță, eu aș vrea să nasc natural, ca să zic așa, nu vreau cezariană, anestezie etc.
Eu am și o scolioză dorso-lombară și mă gândesc că dacă aș face anestezie să nu afecteze cumva și coloana.
Precizez că acum practic înotul, am înțeles că ajută. Ce știți și de acest sport, oameni dragi? Trebuie făcute anumite exerciții speciale sau ajută și înotul propriu-zis în sarcină?
Vitaminele astea prenatale sunt bune, nu dăunează cumva fătului?
Ce analize ar trebui să fac înainte de sarcină și cu cât timp înainte?

Mulțumesc și îmi cer scuze că a fost atât de lungă scrisoarea mea.
Multă bucurie în noul an, să fiți cu toții optimiști, să aveți parte de înțelegere, voie bună!
Ștefania