Când am început să lucrez acest seminar am crezut că odată cu terminarea tuturor sesiunilor voi fi capabilă să-i iert pe toți cei care mi-au greșit, care m-au rănit și care m-au făcut să sufăr, că lucrând fiecare sesiune voi învăța pas cu pas cum să iert și la final chiar se va întâmpla minunea, adica nu voi mai avea nici un fel de resentiment pentru nimeni, voi căpăta liniștea pe care mi-o doream atât de mult.
Într-adevăr, lucrând toate sesiunile înveți ce este iertarea, înveți ce trebuie să faci și ce nu trebuie să faci pentru a ierta, cum să procedezi. Este un proces greu și de durată, care se merită, însă, parcurs. Dar la final nu vine întocmai acea minune la care mă așteptam eu, ci iertarea este un proces care durează și după terminarea seminarului.
Sincer, acum nu pot spune că am scăpat de resentimente, amintiri neplăcute și chiar senzația de durere, legate de unele persoane din trecut, dar am înțeles mai bine ce este iertarea și cum trebuie să procedez.
Îmi este încă greu să iert anumite persoane și, lucrând seminarul, am realizat că deși credeam că am iertat unele persoane din trecut care mi-au făcut rău, nu este chiar așa, ci mai degrabă cred că nu m-am mai gândit la trecut, am lăsat totul să treacă și m-am bucurat de prezent, de clipele frumoase.
Adevărul este însă, că rănile tot rămân undeva acolo, mai mari sau mai mici, mai dureroase sau mai puțin dureroase și ele se pot activa oricând.
L.
Draga mea Copilă,
Mulțumesc mult pentru cuvântul tău care ne va ajuta să conștientizăm câteva aspecte importante ale acestui proces anevoios numit iertare.
Mai întâi, e nevoie să definim fiecare ce înțelege prin minune. Din câte spui, pentru tine minunea așteptată însemna apariția unei stări sufletești de liniște și o dispariție a resentimentelor față de cei ce te-au rănit.
Din nefericire, mai bine zis din fericire, minunile bazate pe apariție și dispariție nu vor apărea niciodată în viața celui care se roagă ortodox. Duhul Sfânt nu face astfel de minuni, or noi pe El îl chemăm în liturghia iertării. Și El lucrează și face multe minuni, adunate într-o singură mare minune, cu noi, așa cum a făcut și cu tine de-a lungul acestui seminar. Aceste minuni sunt multe pentru că mulți sunt cei ce cer și primesc lucrarea Sfântului Duh, Care lucrează diferit, cu fiecare suflet după deschiderea și vârsta sa duhovnicească. În același timp e una singură pentru că e lucrarea de prefacere sfințitoare a sufletului care se oferă ca jertfă vie în Mâinile lui Dumnezeu.
Minunea pe care o lucrează Dumnezeu cu omul în această liturghie a iertării este prefacerea stărilor sufletești (psihice) în stări duhovnicești. Dacă vom căuta liniștea în niște clipe frumoase ale prezentului, nu ne vom vindeca, pentru că acest prezent e plin, încărcat cu resentimentele nevindecate. Iertarea privește trecutul, dar e o lucrare în prezent. Eu, acum, aici, primesc în sufletul meu vibrațiile dureroase depozitate de traumele trecute și le ofer Domnului spre vindecare. El, acum, aici, le transformă, cu mila și harul Lui de care n-am știut sau n-am putut să mă bucur atunci, din trăiri fără Dumnezeu în trăiri cu El. Așa experimentez prezența și lucrarea Lui și așa mi se vindecă sufletul care se chinuia căutând mângâiere unde nu era.
Rănile trecutului nu mai există decât în memoria noastră și de noi depinde dacă o oferim sau nu Domnului. Dar câtă vreme ne vom concentra pe dorința unui bine după mintea noastră, nu avem cum să gustăm această lucrare minunată a lui Dumnezeu cu noi, chiar dacă ne rugăm cu onestitate și hărnicie. Ca urmare, avem nevoie să ne străduim doar să-I oferim ce trăim, ce simțim, cerând să lucreze cum știe El, să ne ofere ce Singur știe că ne este de folos.
Eu știu că știi toate astea, dar le-am repetat pentru cei ce încă n-au probat asta și vor citi mesajul tău.
Cu dragoste și rugăciune,
Maica Siluana