Iubită Măicuţă,
Nu ştiu cum să vă mulţumesc pentru ceea ce mi-aţi spus în primele rânduri ale scrisorii dumneavoastră: numai Maica Domnului poate fi izvorâtoarea cuvintelor acestora alinătoare, pentru că ea ştie cel mai bine ce înseamnă pentru o mamă NAŞTEREA. Faptul că mi-aţi spus să-mi trăiesc durerea ca pe o naştere este dincolo de omenesc şi credeţi-mă că, chiar dacă pare că spun cuvinte mari, simt în toată fiinţa mea că aşa este. Clipele în care Dumnezeu mi-a dăruit bucuria nemăsurată de a-mi vedea pentru prima dată copiii, momentele acelea în care durerile celor două naşteri mi se împlineau prin aducerea de VIAŢĂ NOUĂ pe pământ, au fost cele mai înălţătoare momente pe care le-am trăit în viaţa mea. N-am ştiut atunci - în păcătoşenia mea - să-I mulţumesc lui Dumnezeu aşa cum ar fi trebuit, însă ştiu acum că El, în bunătatea Lui, m-a lăsat să trăiesc fericirea aceea nemăsurată tocmai pentru a-I putea aduce în felul acesta neştiut de mine, slavă şi mulţumire pentru darul pe care mi L-a făcut! Am simţit atunci prezenta Lui lângă mine şi în lumina orbitoare în care îmi păreau învăluiţi pruncii mei nou născuţi, am văzut pentru o fracţiune de secundă Raiul. Ce cuvinte ar putea să descrie ce simte o mamă auzindu-şi copilul scâncind pentru întâia oară? De unde aţi ştiut, iubita mea Maică, să-mi daţi speranţa înapoi ÎN FELUL ACESTA??
Cu dragoste în Domnul nostru Iisus Hristos,
Mariana
De unde am ştiut, Mariana mea dragă?
Mai întâi, te rog să mă crezi că n-am ştiut nimic. Eu nu ştiu nimic, niciodată. Eu doar cred! Cred şi am încredere şi, de multe ori, Domnul lucrează cu această credinţă a mea. Iar credinţa mi-a devenit ca o ştiinţă care se verifică mereu şi mereu în relaţiile mele cu Dumnezeul Cel Viu, cu Părinţii Bisericii mele şi cu cei care se nasc la Bucurie în preajma mea. Şi mai cred pentru că eu însămi m-am născut de nenumărate ori trăindu-mi durerile în felul acesta! Dacă n-aş fi trăit asta pe "pielea mea", n-aş fi îndrăznit niciodată s-o spun cuiva! Şi aşa e înfricoşătoare îndrăzneala mea, dar vezi şi tu cum lucrează mila lui Dumnezeu cu noi! Am binecuvântare şi ascultare să nu ascult de glasul fricii, ci să cred cu nădejde că El mă va îndrepta pe Calea cea dreaptă ori de câte ori mă voi împotmoli sau mă voi abate, ca om slab şi păcătos ce sunt!
Îţi mulţumesc pentru mărturia ta despre bucuria mântuitoare a naşterii de prunci, oameni noi, pe pământ! Dumnezeu să-ţi binecuvânteze acum şi această naştere duhovnicească şi să ne primeşti şi pe noi părtaşi la Bucuria ta aşa cum suntem acum părtaşi, după cât putem, la durerea ta!
Cu dragoste în Domnul,
M. Siluana