Vă recomand cu drag două cărți apărute de curând. Una a fost reeditată, iar alta reprezintă o noutate. Este vorba de Firea dragostei (erosului) și Mitul bolii psihice. Amândouă sunt scrise de părintele Filotei Faros, un autor – prea puțin cunoscut la noi (există o singură carte apărută mai demult: Înstrăinarea ethosului creștin) – cu o activitate susținută în domeniul psihologiei pastorale, sector care astăzi suscită un foarte mare interes, tocmai pentru faptul că oamenii Bisericii nu mai reușesc să răspundă, sau o fac într-o foarte mică măsură ori de-a dreptul dezastruos, adevăratelor nevoi sufletești și duhovnicești ale celor credincioși care își caută rostul și împlinirea existenței.
Recomand, așadar, cărțile nu doar ca unul ce le-am tradus, ci pentru conținutul lor și impresia deosebită ce mi-au lăsat-o, ele deosebindu-se net cam de tot ceea ce a apărut până acum în domeniu. Părintele, cu adevărat, oferă niște soluții practice la starea de confuzie și schizofrenie duhovnicească în care ne zbatem cei mai mulți dintre noi, creștini sau necreștini.
Autorul a lucrat la modul efectiv cu tinerii, cu tinerele cupluri de căsătoriți, sfătuindu-i și sprijindu-i la tot pasul, apoi cu cei aflați pe patul de suferință din spitalele de boli psihice din America și Grecia, aceasta pe o perioadă de mai bine de 50 de ani. Părintele nu este așadar un teoretician sec și distant, ci un practicant, sau mai bine zis, un adevărat samaritean milostiv care a oblojit rănile și suferințele aproapelui.
Cărțile nu sunt ușoare, dar, cred eu, reprezintă o provocare binevenită pentru noi toți, pentru a ne cunoaște mai bine și a da la o parte măștile pe care ni le confecționăm cu atâta abilitate toată viața. Până la urmă, din confruntarea cu adevăratul sine al nostru, la care suntem invitați să ne angajăm, vom fi tot noi cei câștigați, pentru că vom avea șansa în felul acesta să lăsăm de-o parte minciuna în care ne complacem de cele mai multe ori, fără măcar să băgăm de seamă.
După cum zice părintele Filotei, este foarte important să înțelegem dacă legea care ne guvernează viața este erosul – în acceptul lui originar –, adică dragostea autentică, sau o iubire de sine narcisistă, păgubitoare și pentru existența de aici, dar mai ales pentru cea de dincolo. Prima carte, îndrăznesc să o rezum la o singură propoziție: Orice legătură a noastră cu cele care ne înconjoară este de tip erotic, adică străbătută de o dragoste care, desigur, poate fi mai mult sau mai puțin în cadrul dorit de Dumnezeu. Trebuie să avem grijă permanent la felul în care ne reglăm acest eros – energie sau lucrare iubitoare, pentru a fi străbătut cât mai mult de rațiunile dumnezeiești.
Cea de a doua carte, Mitul bolii psihice, legată în mod esențial de prima, poate fi redusă și ea la o singură propoziție: De vrei să fii împlinit existențial, să simți că merită să trăiești și că viața este un dar, să nu suferi sau să fi chinuit mai ales de tulburări psihice, atât de frecvente astăzi, un singur lucru se cere: dăruirea întru dragoste, adică să iubești, să fii iubit, și să simți că ai valoare în ordinea existenței. Cele trei constituind fațetele uneia și aceleiași realități.
Cei care vor să-l vadă pe părintele Filotei într-un material video, pot accesa: http://video.google.com/videoplay?docid=-4637473060653356148
Cărțile pot fi comandate pe net direct de la editura Egumenița.
http://www.egumenita.ro/. Transportul este gratuit.
Aștept impresiile dumneavoastră.
Ovidiu Lăzărescu
Mulțumim, Ovidiu!
Cu adevărat, Părintele este slujitorul iubirii lui Dumnezeu pentru omul rănit care-și ascultă ieșirea din iadul deznădejdii. Am citit ambele cărți și sunt deja convinsă de folosul lor duhovnicesc și sufletesc.
Cu recunoștință și rugăciune,
Maica Siluana