Saru’mâna, Măicuță dragă!
Decizia de a te căsători pentru a fi pură și responsabilă implică hotărârea de a avea un copil? Mă pot gândi la căsătorie separat de gândul de a avea și copii imediat??? Unde ne situăm în cazul în care alegem doar prima variantă? Se traduce asta ca fiind o iubire incompletă și imatură? Cât de rătăcită e mintea mea????
Maică, noi ne-am căsătorit de un an și jumătate. Ne iubim și ne dorim o căsnicie bazată pe dragoste deplină, pentru că reprezintă pentru noi singura sursă autentică de fericire. Cu toate astea suntem amândoi foarte tineri, abia terminăm facultatea și suntem bulversați de toate schimbările apărute în viața noastră.
Eu abia mi-am început activitatea profesională și totul merge bine.
Măicuță, spuneți-mi e aparență?? Pot vorbi de priorități??? Sau nu am alternative???? Pentru că fericirea, cea pe care o caut, nu e de mai multe feluri… și dacă e așa cum cred… cum să fac să nu simt că fac „compromisuri” cu o minte adormită și amorțită de idealism și naivitate? Vreau să scap de naivitate, dar vreau să îmi păstrez inocența. Cum fac asta???
P.S.: V-am întâlnit în curtea Mitropoliei și îmi venea să alerg în brațele dumneavoastră, să vă sărut mânuțele și să vă spun că vă iubesc… mă bucur că acum știți…
Cu mult respect și dragoste,
Cătălina
Cătălina mea iubită,
Dacă vei citi cât mai des Sfintele Evanghelii ca și când Domnul ți-ar vorbi ție în mod special, și îți vei face și un timp cât de mic în care să stai singură și fără vicleșug în fața Lui, după ce-ți faci canonul de rugăciune, dacă nu vei lipsi de la Întâlnirea de Foc din Sfânta Liturghie, dacă vei ține legătura vie cu Domnul prin părintele duhovnic și Taina Sfintei Spovedanii, dacă ori de câte ori îți vei atinge soțul cu mâna, cu trupul, cu gândul sau cu cuvântul, vei cere de la Domnul să lucreze în iubirea ta și harul Sfintei Cununii, vei afla direct de la El răspuns la întrebările tale.
Şi pune ca motto al fiecărei zile ultimele cuvinte ale Crezului nostru: Aștept învierea morților și viața veacului ce va să vină!
Fii binecuvântată, Cătăliana, și să vii, când ne mai vedem să te îmbrățișez și să te trag și de urechi pentru cele ce ți le-am spus acum printre rânduri.
Cu drag și încredere,
Maica Siluana