Eu cred că simțirea mângâierii Duhului Sfânt începe în clipa în care acceptăm cât de dezamăgitoare sunt toate celelalte forme de mângâiere.
Noi le căutăm în continuare, suntem slabi și apelăm la ele; și unele sunt chiar binecuvântate de Dumnezeu,
unele sunt chiar forme prin care Mângâietorul vine și El acolo, ca să nu cumva să rămânem fără El. 
Dar acceptând dezamăgirea produsă de mărginirea lor, la capătul dezamăgirii noastre, ce minune:
te dez-amăgești, adică ieși din amăgire, renunți la amăgire, nu te mai închini la idoli, nu mai cauți.
Atunci vei simți adevărata mângâiere, mângâierea Duhului Sfânt.