Dragă Maică Siluana,
Vă mulţumesc pentru mângâierea pe care ne-o aduceţi sufletului nostru prin cuvântul dumneavoastră şi pentru îndrumarea pe care ne-o arătaţi de fiecare dată când diferite situaţii, dificile, apar în viaţa noastră.

Am devenit mult mai puternică şi mai bucuroasă în viaţa mea după ce am ascultat cuvintele dumneavoastră sau le-am citit. Îmi vin mereu în minte sfaturile pe care ni le daţi atunci când un gând rău apare în minte. Acum sunt într-o perioadă dureroasă, grea şi, în acelaşi timp, frumoasă a vieţii mele. Părinţii sunt pe cale să divorţeze şi nu ştiu ce se va întâmpla cu noi, cu sora mea, cu mama, cu tata. Mai dureros e faptul că relaţiile noastre, a mea şi a surorii mele mai mici cu tata, s-au mai răcit acum, că el are o altă femeie.

Sentimentele noastre nu s-au schimbat foarte mult, dar totuşi e o răceală. Mi-e teamă şi pentru mama care e bolnavă şi nu prea sunt zile în care să nu o doară ceva. Nu ştim cum să facem să fim alături şi de mama care suferă, nemaifiind în casă cu noi şi, în acelaşi timp să facem ceea ce ne zice tati, pentru că stăm în casa cu el. De doi ani suntem numai cu tati. Ştiu că aceasta este o încercare de la Dumnezeu, care ne-a întărit şi care a fost alături de noi mereu, dar tata nu mai merge aşa des la biserică, e mai dur şi mai nervos. Deşi preotul nostru duhovnic a vorbit cu amândoi, în speranţa că se vor împăca pentru noi măcar, tata nu vrea să audă de acest lucru. Nu ştiu ce să mai fac ca să fie bine. Am însă nădejdea că Dumnezeu va face ce e mai bine pentru noi, chiar dacă vom avea parte de suferinţă. Vreau însă să o apăr pe mami cât pot de mult, pentru că are probleme cu sănătatea şi a ajuns în spital de câteva ori. Numai pe noi ne are mami, căci bărbatul la care stă acum o supără mai mult. Ştiu că nu e bine să trăiască în păcat, dar nu ştiu cum să o ajut.

Am simţit că poate dumneavoastră ne puteţi ajuta cu un sfat.

Vă rog să mă iertaţi dacă v-am ocupat prea mult timp cu citirea mesajului meu.

Vă iubesc mult!

TEODORA