Sărut mâna maică Siluana. Sunt unul dintre copiii cărora le-ați vorbit în ultima zi din tabăra de la Durău organizată între 4-10 septembrie 2010.
Printre multe lucruri foarte frumoase și profunde pe care ni le-ați spus, la un moment dat ați zis ceva de genul că de fapt nu ajunge nimeni în Iad, ci în Rai... dar din cauza viciilor sau a păcatelor care sunt în viața noastră, sau a unui om, respectivul se va plictisi în Rai și "își va cere transferul" în Iad unde de fapt el va fi nefericit.
Am fost învățat, și am și citit, că Iadul este un loc cumplit... nici nu se poate descrie, Iadul este plânsul și scrâșnirea dinților, suferința eternă, foc mistuitor și probabil nici nu sunt cuvinte omenești ca să descriem Iadul.
Am rămas puțin nedumerit când ați zis acele cuvinte...
Altă nedumerire pe care o am este că ați zis că putem păcătui... și să facem ce vrem... dar asta e total contradictoriu cu atribuțiile lui Dumnezeu...
Scopul pentru care am scris cele de mai sus este doar pentru a mă lămuri pe mine... nu am avut nici o intenție rea.
Fiți binecuvântată,
Vlad