Am obosit în lucrurile din zi,
M-au ofilit cuvintele multe,
Am fost călcată de dorințele tuturor
M-am aplecat, sub biciul de cuvinte.

Și când am văzut că nu mai pot,
Că mă-nfășor în speranțe scurte
Am alunecat, căutând cărarea
Spre Tine...

De ce oare umblăm pe calea fără viață
Când Domnul ne așteaptă cu brațele deschise?
De ce alunecăm, de ce umblăm prin ceață?
Când Domnul ne arată seninul cer ce vine...

Dă-mi, Doamne, căldura vorbelor tale,
Liniștea căminului, ține-mi ochii deschiși...
Puterea de a mă bucura de binele fraților mei,
Și tăria de a te urma...

Sunt aici, te-am găsit, ai fost aici dintotdeauna
Ce mult am căutat, când nu știam ce caut...
Am lăcrimat căutându-te întruna,
Și plâng și acum, când te-am aflat...