Mult s-a pustiit sufletul meu
Fără Tine, Doamne
Ca buruienile arse-n soare
Ca peștele departe de mare
Mult Te-a dorit sufletul meu
Pe Tine Doamne al meu.
M-am făcut ca nisipul Saharei
Ca pulbere de stele, amare
În căutarea minunilor Tale
Însetat-a sufletul meu
De roua dorului Tău
De clipa fermecată
Când intri pe poarta
Sufletului, genune mirată
De bucurie înflorită toată.
Mult a pătimit sufletul meu
În căutarea Domnului meu
Cât nici în stele nu se poate scrie
nici marea nu poate cuprinde
Mai mult decât noaptea tânjește zorii zilei
Mai mult Te-am dorit pe Tine
Lumina mea, dorul meu, din cenușa ființei
mele. Să vii, viața și iubirea mea
Bucurie nespusă, odă de dor în tăcere.