Cum am putut păcătui în chip atât de grotesc? Cum mi-a trecut prin minte să fac atâtea lucruri atât de contrare iubirii dumnezeiești și firii oamenilor. Om nebun și orb, cum ai stricat frumusețea minții, cum poate să existe în mine atâta noroi și atâta frumusețe?
De aceea cei ce sunt părtași Duhului Sfânt în egală măsură sunt introduși în adâncul tainelor lui Dumnezeu și își înalță mintea la Dumnezeu. Astfel zice și Sfântul Grigorie Teologul: „Duhul Sfânt pe toate le luminează pentru înțelegerea lui Dumnezeu”[1] și luminează nu ca din altă parte, ca și cum ar lua de undeva și ar transmite altcuiva, ci ca Unul Care este El Însuși lumină, după cum spune patriarhul Atanasie că: „cei ce sunt purtători de Duh sunt purtători de lumină.”[2] Și iarăși Sfântul Vasile cel Mare: „Așa cum puterea de a vedea este în ochiul sănătos, așa este energia Duhului Sfânt în sufletul curățit. De aceea Sfântul Pavel dorește efesenilor[3] să aibă ochii luminați în Duhul înțelepciunii.”[4] Și iarăși în altă parte: „Fiindcă prin puterea luminătoare ne ațintim privirile la frumusețea chipului lui Dumnezeu celui nevăzut, și prin aceasta ne ridicăm la priveliștea mai presus de orice frumusețe a Arhetipului de care Duhul cunoștinței este nedespărțit, dând prin El Însuși celor ce iubesc adevărul puterea de a vedea chipul.
[1] Citatul este în mod eronat atribuit Sfântului Grigorie, el aparține Sfântului Vasile cel Mare, Homilia de fide, PG, 31, 469B
[2] Sf. Atanasie cel Mare, Despre Întrupare, împotriva arienilor, PG 26, 1009 C.
[3] Efes, 1:17-18.
[4] Sf. Vasile cel Mare, Despre Duhul Sfânt, XXVI, 61, SC 17 bis, 468.
Traducere din greaca veche Laura Enache