Aș vrea să mă arunc să înot
Să evadez din stres și haos
Să mă ascund în valuri reci
Spălându-mi gândurile-amare.
Și mă gândesc la relaxarea
Din marea-adâncă ce-o să vină
O noua lume de lumină
Și zarea cerului deschis.
Și de-o să vină noaptea, sfântă,
Etern de stele și răcoare
Să-ngheţ de frigul ce-o să fie
Dar să simt cum că trăiesc,
nu moarte.
Să simt izvorul reînvierii
Ieșind din sufletu-mi amar
Să mă trezesc din nou la viaţă
Cu gust de plină fericire,
De puritate și-mplinire.
Ah, tu apă ce mă vindeci!
Și mă hrănești cu energie
De n-ai fi tu nici viaţa mea
n-ar mai fi fost până acum.
Tu, apă, ce îmi dai putere!
Tu ești Euharistia mea
Și nu mă lași a mă pierde
Atunci când toată lumea vrea.
De-ai fi cu mine toată viaţa
De m-ai ierta pentru ce-am fost
Găsi-voi liniștea deplină
Și împlinirea-n veci!