Am trecut prin multe încercări și ispite și lucrul care m-a învățat Bunul Dumnezeu a fost să nu intru niciodată în conflictul pe care îl am înainte.
În astfel de situații mă agăț de Dumnezeu, Îl strig și-L chem, Îl rog să mă ocrotească și să mă ajute, nu privesc către rău fiindcă otrava acelui rău intra în mine exact când eu privesc către el. Chiar și când răul se agață de mine mă scutur și mă încăpățânez să privesc doar către Dumnezeu și către mine.
Când privesc către mine și văd că și în mine există acea vibrație a răului (invidie, mândrie, egoism etc.) și-I spun sincer "Doamne, asta sunt, vino Tu și vindeca-mă și curăță în mine ce este rău", nu știu cum face Dumnezeu, dar de fiecare dată se produce acel miracol: răul nu ajunge la mine, iar mai mult, cel care există se topește și se transforma în viață, în bucurie, în liniște.
Înainte știam toate astea, dar în încercări uitam să mai aplic ce-am învățat. Cu ajutorul Lui Dumnezeu acum nu mai uit și este uimitor ce transformare face El cu mine. Am învățat că Dumnezeu nu vrea să am dreptate, ci să fiu o ființă bună și blândă.
Doamne ajută!
Mi
Copila mea iubită,
Acum înveți să trăiești, să guști, marea taină a omului! E minunat!
Faptul că nu intri în conflictul din fața ta ar putea fi un semn al neputinței și al negării care te-ar menține în robia din care vrei să scapi. Dar nu e așa pentru că intri, de fapt, mai adânc, în conflictul lăuntric dintre cerințele chipului lui Dumnezeu din tine și pretențiile egoului.
Mulțumesc mult pentru cum lucrezi! Dacă facem asta, și Îl chemăm pe Domnul clipă de clipă, ieșim din scheme, din tipare, și devenim liberi și creatori. Și, primul semn al libertății este vederea răului din noi și chemarea Domnului spre vindecare. Când nu-L chemăm pe Domnul, când nu ne arătăm Lui în vibrațiile noastre, rămânem victime tiparelor dobândite în trecut. Când Îl chemăm în vasul care suntem în acea clipă, cu bunele și relele noastre, El schimbă „programele” vechi, nu le îmbunătățește, ci le schimbă, și șterge „virușii”.
Și ce e uimitor în lucrarea Seminarului iertării este că fiecare avem posibilitatea să descoperim ceea ce ne învață Biserica, în experiența noastră cea mai directă și măruntă… Asta e teologia lucrului mărunt!
Ăsta e locul de întâlnire cu mila și iubirea lui Dumnezeu!
Cu dragoste și recunoștință,
Maica Siluana