Sunt eu, Antoine Daniélo care am fost în tabăra de la Neamț.
Am ajuns cu bine în București cu sora mea Maria. Sunt bucuros că ați primit icoana mea, vă rog să aveți grijă de ea. Sper să vă revăd anul viitor sau poate și mai repede. Mi-a plăcut mult ce ne-ați povestit cu părintele Mircea. O să încerc să fac tot ce pot ca să vă ascult.
Doamne ajută.
Antoine
Dragul meu Antoine,
Mult m-a bucurat mesajul tău! Mulțumesc mult, mult! E ca și când mi-ar fi vorbit icoana ta! Da, voi avea grijă de ea și ea va avea grijă de mine pentru că acolo este Cineva Care ne iubește așa de mult!
Acum, vorba Vulpii care vorbea Micului Prinț, pentru mine icoana ta este ca lanul acela de grâu pentru ea. E mai mult decât o icoană, pentru că în ea ești și tu! Când o privesc simt și privirile tale atât de atente și profunde.
Îți mulțumesc pentru atenție și deschidere și cred că vei putea duce cu bine lupta cea bună, lupta sfântă de a fi un mic apostol în țara ta!
Să te bucuri mai departe de vacanță și de copilărie și să ai grijă de icoana care ești tu!
O îmbrățișez cu dragoste și pe Maria. Sunt tare bucuroasă că v-am cunoscut!
Cu mult drag și deja dor,
Maica Siluana
P.S.: Te rog să citești de multe ori „Micul Prinț” și să-mi scrii ce înveți de la el. Pentru mine și acum e o carte de care nu mă satur și de la care mereu învăț ceva nou...