Săru'mâna, Maică!
Doamne ajută!
Maică, s-ar putea să fie ultimul mesaj. Îmi este tare dor de dumneavoastră, mi-e dor să mai vorbim. De multe ori mă întreb în gândul meu „oare ce mai faceți?”.
Maică, plec la Mănăstire. Am încercat cu toată puterea mea să fac Seminarul, dar mi-a fost foarte greu. Nu mă plâng, dar nici nu vă mint, am întâmpinat multe greutăți. Făcând Seminarul cât și cum am putut, m-am apropiat de Dumnezeu cum n-am făcut-o niciodată. Au fost mai multe greutăți până acum, nu a fost ușor, dar la un moment dat a început să fie bine. Am simțit o chemare și m-am simțit împlinit de fiecare dată când am intrat în biserică și stăteam în fața icoanelor. Mă simt foarte bine acum, am foarte mulți prieteni care mă iubesc, am o prietenă care mă iubește, mă simt împlinit, am tot ce-și poate dori un om. M-am hotărât să-mi dăruiesc toată viața și dragostea lui Dumnezeu și celor din jurul meu și nu mai am nevoie de nimic material.
Vă mulțumesc din inimă că m-ați făcut fericit. Chiar dacă plec și poate nu vom mai vorbi, vă port în inimă tot timpul. Mă rog cu dragoste de fiecare dată pentru dumneavoastră, Maică. Să aveți grijă de dumneavoastră și mă rog ca și Dumnezeu și Maica Domnului să fie tot timpul cu dumneavoastră și să vă ocrotească. Deși sunt fericit, nu mă pot abține să nu plâng.
Cu dragoste, băiatul dumneavoastră,
A.